”MAI STĂM SAU NU ÎN U.E.?!”
Am băut o cafea lungă înainte de a face această analiză, deoarece am vrut să fie una lucidă, obiectivă și corectă în raport cu interesele noastre ca români. Pentru ca asta trebuie să treacă pe primul loc: INTERESELE NOASTRE!
Tot mai multe state încep să accepte tot mai puțin visul european. Sunt țări care au ajuns la un GRAD MAXIM DE SATURAȚIE ȘI REFUZ față de ceea ce reprezintă U.E. în viața lor de zi cu zi. ”Dacă vocea ta și nevoile tale nu mai contează, dacă deranjează modul tău de a fi și de a trăi, atunci nu te mai simți bine în acel loc și pleci!”. Este o reacție umană firească.
Englezii nu s-au mai regăsit în construcția europeană, s-au simțit ca un vagon la un tren tractat de altcineva și au ales să meargă pe cont propriu (BREXIT).
”CÂND SE IESE DINTR-O ALIANȚĂ?”
Intrarea și ieșirea dintr-o alianță, oricare ar fi aceasta și oricum s-ar numi ea cere multă înțelepciune și gândire la rece.
Nu intri oricum și oricând, nu ieși doar de dragul de a ieși.
Într-o alianță stai ATÂT TIMP CÂT INTERESELE TALE CA STAT SUNT SATISFĂCUTE! De aceea se nasc alianțele politice și militare, nu din lipsă de ocupație ci din INTERESE COMUNE. Dacă aceste interese nu mai sunt servite, dacă alianța îți afectează existența, identitatea, felul tău de a fi, atunci este timpul să-ți faci bagajele de plecare.
Cea mai proastă situație este atunci când intri într-o alianță și nu te alegi mai cu nimic și asta din cauză că TU NU AI FOST ÎN STARE SĂ GENEREZI PROIECTE CREDIBILE PENTRU A ATRAGE BANII EUROPENI sau EȘTI PREA CORUPT PENTRU A CONSTRUI LUCRURI BUNE. Este și cazul României.
”ROMÂNISM sau EUROPENISM?!”
Periodic, în societatea românească, apar discuții dacă ”mai stăm sau nu în U.E”.
Gradul de scepticism al românilor este în creștere, deoarece normele europene privitor la viața de familie sau intimitate vin ca un tăvălug asupra lor. Efectele proaspătului Referendum pentru Familie sunt de-abia la început. Pentru a-și proteja identitatea, spiritualitatea și bunul simț, românii încep să caute soluții educaționale și de protejare a inocenței copiilor lor.
Agresiunea asupra valorilor morale și spirituale, considerate de U.E. drept ”retrograde”, ”învechite”, ”tradiționale”, a condus la o exprimare antieuropeană și un refuz declarat al calității de membru U.E. În contextul noilor evenimente, o parte bună dintre români resping tot mai categoric și întemeiat un VIITOR EUROPEAN.
”SĂ NE IMAGINĂM CĂ IEȘIM DIN U.E.
CE SE ÎNTÂMPLĂ MAI DEPARTE?!”
Avem ROEXIT.
Dacă ne propunem să ieșim din U.E., IEȘIM PRIN UȘA DIN DOS, FĂRĂ BANII pe care trebuia să-i atragem, cu o economie departe de a fi sustenabilă și autonomă.
Pe scurt, economic NE RUPEM GÂTUL! Investițiile străine pot lua calea unor țări mai prietenoase, iar noi nu avem capacitatea managerială și tehnică de a le înlocui. Cu o infrastructură precară, cu o industrie semidezvoltată și o clasă politică dezinteresată, cu un aflux de forță de muncă spre Vest, ROMÂNIA NU ESTE CAPABILĂ SĂ SE AUTOSUȚINĂ ECONOMIC SAU SĂ COMPENSEZE VOLUMUL DE EXPORTURI pierdute. Și nici să creeze noi locuri de muncă, pentru cei care își vor pierde joburile.
Am plăti încă o dată faptul că nu am făcut ceea ce trebuia la momentul potrivit și iarăși vom traversa o perioadă de criză și sacrificii naționale. ”A CÂTA OARE?!” Suntem dispuși să mâncăm mămăligă cu ceapă și să fim independenți? Dacă răpunsul este NU, atunci ieșirea din U.E. nu este pentru noi. Este pentru țările care doresc să lupte pentru ceea ce cred și au voința să reușească prin eforturi propri.
”ERA PREGĂTITĂ ROMÂNIA SĂ INTRE ÎN U.E?!”
Când am intrat în UNIUNEA EUROPEANĂ, ea era visul cel mai frumos pentru o țară ieșită din comunism, cu o mare foame de libertate, plină de iluzii și așteptări de bine. Doream să călătorim, să muncim afară, să avem…
ROMÂNIA NU TREBUIA SĂ INTRE ÎN U.E.!
Economia României nu era pregătită pentru a face față concurenței economice din Europa de Vest.
Ne-am aruncat orbește în Uniunea Europeană, mai mult emoțional decât rațional, am acceptat cu bună știință să pierdem piețe tradiționale de export, totul pentru un vis și promisiuni frumoase.
Noi am fost entuziaști până la naivitate, iar România era o țară foarte atractivă ca PIAȚĂ DE DESFACERE (suntem a doua țară ca suprafață și populație în S-E Europei, după Polonia), cu ZĂCĂMINTE uriașe de resurse naturale, cu o populație cu un GRAD ÎNALT DE EDUCAȚIE și VORBITOARE DE LIMBI STRĂINE. Plus POZIȚIA GEO-STRATEGICĂ, care ne făcea o ”partidă” foarte bună pentru un mariaj european.
Însă în dorința nestăpânită a U.E. de a se extinde spre Estul Europei și a admite noi membri, aceasta nu a ținut cont că admiterea României va crea și mari probleme precum MIGRAȚIA INFRACTORILOR, A CERȘETORILOR, CRIMA ORGANIZATĂ. Faptul că Uniunea Europeană a fost efectiv stupefiată și paralizată în a reacționa la o astfel de invazie, arată că U.E. nu s-a gândit la astfel de consecințe și că a calculat doar avantajele admiterii României. Întreaga admitere se făcuse în pripă, ”pe genunchi”.
Pentru o bună bucată de vreme, până la sosirea imigranților ”sirieni”, am fost considerați ultimii, cei mai de jos din Europa, cauza tuturor relelelor. Între timp, odată cu deschiderea piețelor de muncă, migrația creierelor și a inteligenței spre Europa a mai diluat această percepție populară negativă.
”CARE ESTE CÂȘTIGUL CEL MAI MARE AL ROMÂNIEI PRIN INTRAREA ÎN U.E.?”
Nu este vorba de fondurile nerambursabile, pe care nu am știut să le atragem sau care au stat în mod nefericit sub semnul fraudei.
Cel mai mare câștig al nostru prin intrarea în Uniunea Europeană a fost faptul că, datorită presiunii U.E. și NATO, s-a implementat cu mari eforturi, un SISTEM DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA CORUPȚIEI. Un lucru este cert: instituțiile care constituie acest sistem nu ar fi rezistat fără sprijin și monitorizare externă!
Dacă ieșim din U.E. toate câștigurile în lupta anticorupție se pierd și noi ne reîntoarcem la cum era țara înainte. Ne vom reîntoarce la ”obiceiurile strămoșești”: corupție, jaf național organizat. Paradoxal, încă ar mai fi multe de furat… Vicepreședintele american Joe Biden, la o vizită de lucru în România, a avertizat faptul că fenomenul corupției roade un stat pe dinăuntru, îl vulnerabilizează economic, social și apoi militar. Deci, CORUPȚIA TREBUIE SĂ FIE O CHESTIUNE DE SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.
De asemenea, ar fi puternic restricționată LIBERTATEA DE MIȘCARE, un alt mare câștig pentru români. Nu cred că românii ar mai renunța la acest drept multașteptat și foarte folosit.
”UNITATE ÎN DIVERSITATE” – sloganul Uniunii Europene.
Conceptul de STATELE UNITE ALE EUROPEI. ATAC LA EXISTENȚA STATULUI NAȚIONAL.
Când am intrat în Uniunea Europeană vorbeam de ”UNITATE în DIVERSITATE”.
DIVERSITATEA înseamnă a respecta cultura, identitatea, valorile naționale, felul de a fi a unei țări, dreptul de a fi ascultat. Dacă aceste lucruri dispar, atunci este nociv să mai rămâi într-o astfel de alianță.
Sunt tot mai multe discuții în spațiul public privind intențiile mai mult sau mai puțin declarate ale Germaniei și ale Italiei de a construi fără acordul celorlalți membrii a unei MEGA STRUCTURI EUROPENE ( STATELE UNITE ALE EUROPEI), cu obligativitatea ca TOATE STATELE SĂ RENUNȚE LA ATRIBUTELE LOR DE STATE NAȚIONALE, ÎN FAVOAREA NOII SUPRASTRUCTURI: adică să renunțe la politica externă, controlul armatei și a serviciilor secrete, dreptul de a se opune relocării de imigranți când și unde dorește U.E.
Nici un stat cu minimă decență și demnitate națională NU poate accepta o asemenea cedare. Majoritatea Statelor ce formează Uniunea Europeană au în spate mii de ani de istorie, în care au dus o luptă permanentă pentru LIBERTATE ȘI INDEPENDENȚĂ.
Cum ar putea ele renunța la toată istoria lor?
Cum poți să vii să ceri unor PARTENERI DE DEZVOLTARE, pentru că asta reprezintă TEORETIC membrii care formează U.E., să renunțe la tot ce au ei mai scump și să se transforme în colonii sau provincii anexate, fără drepturi în propria țară?!
Ce mai rămâne dintr-un stat dacă renunță la prerogativele sale de stat independent?!
Cum ar fi să vină cineva la tine în curte și să-ți ceară să-i cedezi proprietatea, iar tu să devii asistat în propria curte, la mila lui?!
O alianță presupune ÎNTR-ADEVĂR COMPROMISURI dar și INTERESE COMUNE. Într-o alianță toată lumea trebuie să câștige, nu doar unii iar ceilalți să fie perdanții de serviciu și piețe de desfacere.
PĂRINȚII Comunității Europene demonstrează prin deciziile și modul de comportament că nu-i mai interesează DIVERSITATEA. Doresc supunere și nivelare pentru propriul interes economic, pentru a-și păstra pozițiile birocratice de la Bruxelles, plătite pe bani mulți, chiar dacă asta înseamnă anularea celorlalte națiuni.
Aceasta este PRINCIPALA CAUZĂ A BREXITULUI. Nu pensionarii sau șomerii englezi.
Aceasta este PRINCIPALA CAUZĂ A REVIRIMENTULUI PARTIDELOR ȘI A MIȘCĂRILOR ULTRANȚIONALISTE DE STRADĂ DIN ÎNTREAGA EUROPĂ. Și nu vorbim de un naționalism luminat, intelectual, de afirmare a culturalității, ci de mișcări sociale violente, secesiune, opoziție și destrămare.
GRUPUL DE LA VIȘEGRAD
Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sunt cele 4 țări care formează grupul de la Vișegrad. Sunt țări cu demnitate, călcate și ele de istorie, dar cu multă mândrie națională. Încep să se ridice și să spună un NU apăsat.
”DA, Europa! Dar nu în genunchi și nu fără identitate națională. Noi nu am venit pentru așa ceva. Dacă nu vreți să ne ascultați, noi plecăm”.
”ROMÂNIA – ieșim sau rămânem?!”
România se află geografic vorbind, la intersecția marilor imperii. România nu poate fi niciodată neutră, sau singură. Ea trebuie să opteze mereu pentru alianțe. Iar acele alianțe trebuie să-i servească interesele și nu să o vulnerabilizeze mai tare.
Totuși, ce facem? Ieșim sau stăm?!
În ambele variante pierdem și câștigăm.
Dacă ieșim, pierdem ce am câștigat împotriva corupției, ne afundăm iarăși în mâlul mioritic și nu știu dacă putem face față economic.
Dacă rămânem ne punem în pericol identitatea națională, pierdem valori spirituale vitale și primejduim viitorul copiilor prin expunerea la modele educaționale nefirești.
CU SUFLETUL VREAU SĂ IES!
CU MINTEA ȘTIU CĂ TREBUIE SĂ STAU!
Când am intrat în Uniunea Europeană vorbeam de ”UNITATE în DIVERSITATE”.
