SCOALA PRIMARULUI

 

 

CAP. I. VOTUL -o alegere mai mult afectivă

Procesul democratic din România închide și deschide la fiecare 4 ani un ciclu electoral. Odată confirmați în funcțiile publice pentru care au candidat, primarii sunt în poziția de a-și exercita efectiv mandatul. Deși prin misiunea și atribuțiile pe care efectiv le au primarii  îndeplinesc o funcție publică, ei nu sunt vizați în mod direct de legislația specifică de formare profesională, elaborată pentru funcționarii publici.

Ca și proces psihologic, VOTUL presupune mai mult o alegere afectivă decât o analiză cognitivă a capacităților celui ales de a performa în noua poziție publică.

De cele mai multe ori, în lipsa informațiilor sau a informațiilor lacunare despre candidat, în alegerea pe care o facem primează INSTINCTUL, IMPRESIA DE MOMENT, obișnuim să proiectăm în persoana celui ales eșecurile, dorințele și nevoile personale acumulate în timp, suntem influențați în votul nostru de impactul emoțional al anumitor evenimente ce s-au petrecut la nivelul socialului.

Ne impresionează cei care par a simți ca  noi, chiar dacă nu avem motive logice întemeiate să explicăm decizia în alegerea făcută.

Din acest motive, VOTUL este în fapt o expresie a încrederii oferite și nu rezultatul unui proces calitativ de selecție, așa cum se întâmplă în procesele de recrutare din domeniul resurselor umane, unde viitorul angajat este trecut prin filtrul analizei obiective a competențelor, a motivației, a experienței și a background-ului educațional și profesional. În fapt, votul politic este o investire ”în alb” a celor pe care noi simțim sau credem că ne pot conduce destinele și este forma cea mai pură de manifestare a deciziei individuale ca membru al unei comunități.

CUM VOTĂM?

Votăm cu sufletul și nu cu mintea, votăm promisiuni și nu fapte sau exemple pozitive, votăm negativ ”doar ca să nu iasă celălalt”, ” să nu ne taie pensile sau ajutoarele sociale” sau ”să alegem răul mai mic”. Ăsta este votul românesc…

Nu dăm importanță la proiecte și la cei care vorbesc despre muncă susținută, vrem un pic de circ amestecat cu vendetă și povești de alcov sau amantlâcuri savuroase. Puțină intrigă, cu invidie și ”topping” de bârfă…  

Suntem o națiune iubitoare și consumatoare de politică, dar nu o politică intelectuală, ”luminată” ci formată din contre, mediocritate și lipsă de integritate.

Motivația pentru care votăm trădează gradul de maturitate a unei populații interesată de propriul viitor, dar și o populație pentru care actul politic și administrativ mai contează. Absenteismul la urnele de votare este un SEMN DE BOALĂ  A SOCIETĂȚII și este în principal responsabilitatea factorului politic, pentru că a decredibilizat acest drept natural, ”al cetății”.

Dar, ce te faci atunci când cu tot civismul și patriotismul tău local și național, ”nu prea ai ce vota?!”

 

 

 

 CAP. II. FORMAREA PROFESIONALĂ ÎN ADMINISTRAȚIE

 

Pe acest fond puternic încărcat emoțional (VOTUL), fără procese de selecție reale, CALITATEA UMANĂ și PROFESIONALĂ a celor aleși poate suferi major, câștigând teren abilitățile acestora de a fi convingători în fața oamenilor și de a ”livra” frumos o realitate promițătoare.

Atunci când slaba valoare profesională ajunge în poziții de conducere publică, putem vorbi deja de cronica unui eșec anunțat, probabilitatea ulterioară de a construi o carieră administrativă de succes și de a oferi comunității O BUNĂ GUVERNARE, fiind supusă mai mult hazardului decât certitudinii.

Dublarea slabei performanțe a actului administrativ cu fapte de corupție, amplifică exponențial efectul distructiv pe care managementul public îl are în viața și așteptările locuitorilor, conducând în final la un refuz total și chiar la manifestări stradale de exluziune politică a întregului spectru politic.

Putem afirma fără dubiu că slaba pregătire profesională, lipsa competențelor și lipsa de integritate viciază total misiunea onorabilă a celui ales, impactând negativ pe termen lung dezvoltarea comunităților.

 

ORIENTAREA PE FUNCȚIE LA LOCUL DE MUNCĂ

Din punct de vedere sistemic și functional, lucrurile nu stau mai bine nici după începerea derulării efective a mandatelor.

Astfel, PROGRAMELE INTERNE DE ACLIMATIZARE PROFESIONALĂ, de orientare pe funcție a noilor veniți (”induction process” așa cum este el denumit în mediul corporatist) sunt inexistente la nivelul administrației publice locale, formarea profesională a primarilor fiind aleatorie, afectată puternic de puținătatea bugetelor U.A.T-urilor pe care aceștia le conduc, dezvoltarea lor profesională ținând mai mult de voința personală de a evolua.

Scenariul în care o persoană este aleasă democratic dar având un nivel de studii limitat, cu competențe de management și leadership nedezvoltate și cu un nivel de etică și integritate redus, nu este chiar un scenariu izolat, mass media românescă a ultimilor ani abundând în cazuri de acest tip, focusarea preponderentă fiind pe aleșii locali din mediul rural.

În același timp, trebuie recunoscut faptul că cei mai mulți primari sunt oameni de bună credință, dar care nu dețin nici știința, nici instrumentele și nici voința reală de a face trecerea de la de la un ADMINISTRATOR DE COMUNITATE la un LEADER CU VIZIUNE DE DEZVOLTARE.

Pentru obiectivitate trebuie menționat că, nicăieri pe parcursul lor educațional nu a existat posibilitatea de a lua contact cu ceea ce presupune în mod real poziția de primar. Primarii învață să devină primari odată cu începutului mandatului încredințat, rapiditatea asimilării informațiilor și a dobândirii de compentențe specific postului fiind condiționate de potențialul individual de învățare și adaptare la situații noi, de calitatea profesională și de sprijinul oferit de echipa de colaboratori, precum și de posibilul răgaz de a achiziționa un minim de know how până la la momentul luării primelor decizii majore.

Din punct de vedere al SPRIJINUL OFERIT DE SISTEM, acesta este aproape inexistent, primarii fiind lăsați practic să se autoorienteze pe funcție și să fie ”profesionalizați” de echipele lor și de partidele din care provin. În acest context, fără un SPRIJIN PROFESIONAL adecvat, fără un MENTORAT real de calitate, având în spate  PRESIUNEA POLITICĂ a partidelor care i-au promovat, rata de eșec în rândul primarilor începători este ridicată.

 

Dificultăți sporite nu întâmpină doar primarii aflați la primul mandat, ci și primarii cu experiență care, în lipsa programelor de formare constante, sunt afectați, de AUTOSUFICIENȚĂ, BLAZARE și situare înafara limitelor legale prin decizii administrative fundamentate pe un cadru normativ depășit.

”Norocul” de a avea un jurist sau un contabil bun în echipa primăriei este un deziderat afirmat neoficial de toți primarii, lucru care confirmă lipsa unui sistem organizat de pregătire a resurselor umane la nivel de funcție publică.

 

FORMAREA PROFESIONALĂ a primarilor

Conceptul de formare profesională continuă –  ”core bussiness-ul” dezvoltării resurselor umane indiferent de domeniul ocupational vizat,  este o necunoscută pentru cei mai mulți dintre primari, ei înșisi apreciindu-se profesional doar prin capacitatea politică de a coagula mulțimi, de a fi convingători și de a aduce voturi la partid, acesta valorizându-i primordial prin capacitatea de a câștiga alegeri și de a se impune în fața adversarilor politici.

Este o realitate palpabilă faptul că, la nivelul partidelor active pe eșicherul politic românesc nu există la acest moment un SISTEM INTERN DE SELECȚIE ȘI RECRUTARE  viitorilor candidați, condițiile impuse pentru a fi candidat valid din partea partidului fiind :

• Vizibilitatea;
• Posibilitatea de a finanța propria campanie și campaniile politice ale partidului;
• Obediența, și oportunismul.

Verticalitatea, lucru bine făcut, centrarea pe cetățean și comunitate, viziunea de dezvoltare, simțul gospodăresc, patriotismul local și national, capacitatea de a realiza strategii integrate de dezvoltare, determinarea în a atinge obiectivele propuse, parteneriatul acțional cu populația, folosirea rațională și eficientă a resurselor aflate la dispoziție, integritatea,  nu au constituit până acum pentru formațiunile politice, puncte de referință în atragerea, păstrarea și promovarea noilor conducători locali, fapt amendat sever de întreaga societate civilă românească.

Din nefericire, în România, în cei 25 de ani parcurși de la momentul de răscruce 1990, lupta politică a ținut loc de act administrativ de calitate.

Autoevaluându-se și fiind evaluați în acest mod, PRIMARII, la rândul lor, NU pot fi :

• motoare de progres pentru aparatul de funcționari publici și contractuali din subordine;
• nu pot construi echipe;
• nu pot genera dezvoltare sistemică;
• vectori de dezvoltare pentru comunitățile care i-au mandatat;
• LEADERI, modele de bună practică

Dincolo de tarele pe care cu toți la resimțim, administrația publică, centrală și locală reprezintă coloana vertebrală a unei națiuni, Ea este interfața dintre politic, economic și social, iar calitatea umană a celor care o reprezintă, în particular primarii și viceprimarii, fiind vitală pentru viitorul și soarta comunităților în fruntea cărora aceștia  se află vremelnic prin voința majorității locuitorilor urbei.

În mod efectiv, aleșii locali se găsesc într-o situație ingrată, dihotomică: ei pendulează între comandamentele partidelor mamă, centrate pe perpetuare la putere și satisfacerea intereselor de grup și solicitările economice și sociale tot mai complexe ale comunităților pe care le conduc, care clamează implicare, competențe profesionale extinse și valori morale de la cei aleși să le reprezinte interesele.

Ca și greutate suplimentară adăugată poziției de primar, o constituie provocările dramatice pe care le presupun SITUAȚIILE DE URGENȚĂ de toate tipurile  apărute la nivelul comunității.

Abordare cu succes a acestora presupune:

• cunoștiințe tehnice de specialitate;
• capacitate personală de intervenție;
• abilități de organizare a operațiunilor de salvare, de anticipare a altor posibile pericole;
• un puternic simț de responsabilitate, compansiune pentru semeni și sacrificiu.

Nicăieri nu pot fi demonstrate mai bine aptitudinile de leader ca în cazul situațiilor de urgență.

CONCLUZIE:

Din aceste rațiuni, cred că administrația publică, reprezentanții ei, întreaga clasă politică, toată națiunea română se află la moment de răscruce, în fața unei noi paradigme de dezvoltare care începe să se contureze. Provocările la care sunt supuși aleșii locali nu trebuie să sperie, să demotiveze sau să conducă la un defetism politic și la acceptarea eșecului ca mod de viață.

Viața de calitate a cetățenilor nu este o favoare sau un compromis politic, ea este firescul și reflecția unui sistem politico-administrativ performant!

 Însă, un răspuns adecvat al funcției publice la provocările comunității și a elementelor naturale nu poate să vină decât dintr-o formare profesională de calitate, din competențe dobândite, dintr-un sistem de valori bine conturat cu tușe accentuate de umanism și solidaritate.

Sursă foto 1:http://weradio.ro/

Sursă foto 2:http://www.vatradorneilive.ro/

 

 

CAP.III   ȘCOALA PRIMARULUI

 

 

”ȘCOALA PRIMARULUI” – este un program de pregătire unic în România, creat și oferit de CENTRUL TĂU DE CONSULTANȚĂ,  dedicat dezvoltării profesionale și personale a primarilor. Produsul a fost construit în jurul ATRIBUȚIILOR pe care primarii le au conform Legii Administrației publice și a PROFILULUI PSIHOLOGIC ȘI OCUPAȚIONAL (o abordare originală în administrația românească)

 

Ce este de fapt ”Școala Primarului?

 

• ”Școala Primarului” este un program structurat de dezvoltare managerială și optimizare personală, derulat pe termen mediu sub formă de module de lucru pre-determinate, într-o manieră de lucru nondirectivă. Programul de formare este adresat primarilor ca și reprezentanți ai administrației publice locale și urmărește dobândirea competențelor specifice poziției de primar, stimularea spre autocunoaștere, responsabilizare, capacitarea resurselor interne, dezvoltarea spiritului comunitar și a gândirii de tip strategic și operațional.

Acest program de dezvoltare profesională și optimizare personală s-a născut din nevoia stringentă de îmbunătățire a factorului uman decident la nivelul managementului administrației publice locale.

Prin extindere, acest program se poate adresa și VICEPRIMARILOR.

 

”Școala Primarului” NU:

• se substituie altor programe de formare profesională puse la dispoziție de structuri publice sau entități private de formare profesională;
• este un program standard de formare profesională centrat pe transferul simplist de cunoștiințe;
• ”etichetează” primarii pe culori politice, nu urmărește analiza politică a actului administrativ, nu interferează cu viața politică a aleșilor locali sau cu opiniile exprimate public de aceștia;
• oferă soluții directe, punctuale, din exterior, rețete de succes standard gata de implementare;
• se bazează pe o predare de tip scolastic, plictisitoare, pe o relație de ”profesor-elev”;
• impune dezvoltarea și autocunoașterea cu orice preț;

 

 ”Școala Primarului” presupune:

• respect pentru viață și persoană;
• parcurgerea unui proces de autocunoaștere și autoevaluare;
• descoperirea competențelor, aptitudinilor și a valorilor personale asupra cărora se va lucra;
• stabilirea propriilor obiective de dezvoltare profesională și personală;
• generarea de noi competențe, întărirea valorilor interne pozitive;
• participantul este ”proprietarul” activităților derulate, el fiind actorul principal al întregului program;
• trainerii au o puternică prezență ca facilitatori de proces, sunt centrați pe sprijin și ghidare noninvazivă;
• o puternică componentă motivațională, stimularea dorinței de a ști, de a înțelege, de a reuși;
• experiența acumulată până la acel moment este ca utilizată ca bază de plecare;
• multe exerciții practice, teme de reflecție, studii de caz, oferite într-un mod interactiv;
• mediu relaxant de lucru, activități practice de tip team building;
• echilibru între lucrul în echipă și lucrul individual cu propria persoană;
• transfer de cunoștiințe și informații specifice, pe teme de interes pentru primari, sub forme de module sau unități de învățare pre-determinate, derivate din atribuțiile legale pe care aceștia le au;
• formarea deprinderilor de a gândi strategic și de a implementa;
• achizițiile profesionale și personale dobândite sunt transferabile și utilizabile în toate aspectele ce definesc existența umană;
• capacitarea resurselor interne, gestionarea lor având ca scop obiectiv final autonomia decizională și un act administrativ de calitate;

 

GRUPUL ȚINTĂ:  Primarii și viceprimarii U.A.T.-urilor din România, alți factori decidenți la nivelul de vârf al administrației publice,  cu sau fără experiență anterioară în conducere publică.

 

CONCEPTE CADRU:

Anii 60 aduc un nou tip de abordare în psihologie: psihologia umanistă,   terapiile centrate pe client, denumite și terapii non directive, non invazive. Omul nu mai este văzut ca fiind un rob al pulsiunilor interioare (abordarea freudistă), nu mai este evaluat strict prin comportamentul observabil din exterior (teoriile behaviouriste ), ci este abordat în integralitatea vieții sociale și profesionale, a problemelor concrete de zi cu zi pe care acesta le întâmpină (viața, moartea, războiul, șomajul etc). Școala umanistă consider că omul poartă în el soluția tuturor problemelor sale, rolul terapeutului este de a ajuta clientul să se regăsească pe sine, să se autocunoască, să-și capaciteze resursele interne, să ia decizii și să-și asume consecințele deciziilor luate. Omul este creatorul propriului destin, a propriei cariere.

Mai târziu, toate aceste teorii psihologice au stat la baza construcției conceptului de dezvoltare și învățare permanentă – ”life time learning”, situându-se la baza tuturor programelor prezente de formare profesională a adulților  (obiectiv strategic al Agendei de la Lisabona).

Dezvoltarea pe care o propune ”Școala Primarului”, ca program de dezvoltare managerială și optimizare personală, este o dezvoltare centrată pe competențe cheie, transferabile, supuse permutărilor și combinațiilor de intervenție, cu scopul declarat de a oferi de către primar (din postura de decident), răspunsul acțional cel mai bun la provocările și solicitările externe.

 

Atingerea acestui deziderat presupune următoarele PRINCIPII DIRECTOARE DE ACȚIUNE:

• construirea unei arhitectonici cognitive interne flexibile și eficiente, vitală pentru adaptarea la situații noi, pentru derularea, finalizarea și asumarea proceselor decizionale, planificarea pașilor de urmat, găsirea de soluții, utilizarea experienței dobândite anterior într-un mod creativ, euristic;
• atingerea unui grad înalt de inteligență emoțională (înțelegere și gestionare optimă emoții)- ca matrice suport pentru realțiile interumane și edificarea calitățile de LEADER;
• încărcărcare energetico – motivațională – vector de susținere  îndreptat spre atingerea obiectivelor urmărite;
• achiziție pachet cunoștiințe de specialitate – fundamentul tuturor proceselor de cogniție, baza legală a acțiunilor administrative;
• structurare și organizare acțiuni – sub formă de managementului aplicat;
• construirea mecanismelor psihologice interne ce vor alimenta dorința de a învăța și evolua permanent;

 

 

OBIECTIVELE GENERALE ALE PROIECTULUI:

Obiectivele generale (LONGITUDINALE) ale proiectului sunt:

• dobândirea de competențe manageriale utile conducerii Primăriilor și a structurilor din subordine;
• dobândirea de competențe specifice planificării strategice și de acțiune în plan operațional;
• atingerea unui grad ridicat de autocunoaștere, optimizarea propriei persoane prin transformarea punctelor slabe în puncte tari, atingerea unui grad înalt de inteligență emoțională;
• atingerea unui grad crescut de responsabilitate, de implicare și dezvoltarea unui puternic sentiment de apartenență comunitară.

 

 

OBIECTIVELE SPECIFICE  ALE PROIECTULUI:

Obiectivele specifice (TRANSVERSALE) ale proiectului rezidă din însăși atribuțiile legale pe care le au primarii pe durata derulării mandatului primit. Astfel, potrivit, Legii 215 / 2001 Legea administrației publice, republicată, art. 68, primarii au următoarele atribuții legale:

Art. 68:
(1) Primarul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor și ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, precum și a hotărârilor consiliului județean;
b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situația în care apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect;
c) poate propune consiliului local consultarea populației prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condițiile legii;
d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind starea economică și socială a comunei sau a orașului, în concordanță cu atribuțiile ce revin autorităților administrației publice locale, precum și informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;
e) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
f) exercită funcția de ordonator principal de credite;
g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea sumelor din bugetul local și comunică de îndată consiliului local cele constatate;
h) ia măsuri pentru prevenirea și limitarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele specializate ale statului. În acest scop poate mobiliza populația, agenții economici și instituțiile publice din comună sau din oraș, acestea fiind obligate să execute măsurile stabilite în planurile de protecție și intervenție elaborate pe tipuri de dezastre;
i) asigură ordinea publică și liniștea locuitorilor, prin intermediul poliției, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor și unităților de protecție civilă, care au obligația să răspundă solicitărilor sale, în condițiile legii;
j) îndrumă și supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale;
k) ia măsurile prevăzute de lege cu privire la desfășurarea adunărilor publice;
l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri, la ordinea și liniștea publică;
m) controlează igiena și salubritatea localurilor publice și produselor alimentare puse în vânzare pentru populație, cu sprijinul serviciilor de specialitate;
n) ia măsuri pentru prevenirea și combaterea pericolelor provocate de animale, în condițiile legii;
o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localității și îl supune spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum și ale planurilor urbanistice zonale și de detaliu;
p) asigură repartizarea locuințelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;
q) asigură întreținerea și reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orașului, instalarea semnelor de circulație, desfășurarea normală a traficului rutier și pietonal, în condițiile legii;
r) exercită controlul asupra activităților din târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracții și ia măsuri pentru buna funcționare a acestora;
s) conduce serviciile publice locale; asigură funcționarea serviciilor de stare civilă și de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistență și ajutor social;
s) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă;
t) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;
t) propune consiliului local spre aprobare, în conditiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului propriu de specialitate;
u) numește și eliberează din funcție, în condițiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, cu excepția secretarului; propune consiliului local numirea și eliberarea din funcție, în condițiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, ai instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
v) răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și domeniului privat al comunei sau al orașului;
x) organizează evidența lucrărilor de construcții din localitate și pune la dispoziție autorităților administrației publice centrale rezultatele acestor evidențe;
y) ia măsuri pentru controlul depozitării deșeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apa din raza comunei sau a orașului, precum și pentru decolmatarea văilor locale și a podețelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari.

 

Plecând de la atribuțiile specifice poziției publice ocupate, în persoana primarului va trebui să regăsim următoarele trăsături, competențe, aptitudini, cunoștiințe specifice.

Aceste elemente generează ceea ce se cheamă PROFILUL PSIHOLOGIC ȘI OCUPAȚIONAL AL PRIMARULUI:

 

• cunoștiințe legislative temeinice;
• respect pentru lege și ordine;
• spirit de observație, vigilență în depistarea posibilelor erori (legislative, financiare, manageriale, atitudinale), asertivitate, puterea de a spune ” NU” atunci când situația o cere, rezistența la presiunea externă;
• deschidere spre dialog, bun comunicator (informație și sensuri), capacitatea de a asculta activ ”vocea” comunității;
• capacitate de sinteză a informațiilor, capacitatea de a extrage esențialul din general, capacitatea de a lucra multitasking, cu un volum sporit de informații, abordare comunitară holistică, integrală și integrativă;
• capacitate de verificare și control managerial;
• capacitate de a lua decizii ferme, fundamentate și de a și le asuma;
• capacitatea de a realiza rapoarte fidele realității, de a le prezenta într-un mod atractiv și pozitiv;
• capacitatea de a ”vinde” comunității proiectele pe dorește să le realizeze, puterea și disponibilitatea de a-și apropia comunitatea, de a o face partener de drum. Capacitatea de a transpune viziunea de dezvoltare în obiectiv concrete de acțiune. Deschidere spre parteneriate, dialog, alianțe care să permit abordarea cu succes a proiectelor majore pentru comunitate, imposibil de realizat unilateral;
• bune cunoștiințe de management financiar și managementul proiectelor, corectă și eficentă gestiune a resurselor aflate la dispoziție;
• punerea interesului public înaintea celui personal;
• abilități de planificare și prognoză, capacitatea de a genera bugete multianuale și strategii integrate de dezvoltare;
• capacitate de monitorizare a proiectelor aflate în derulare, steering managerial (măsuri de corecție și măsuri de capitalizare);
• capacitate de autonomie decizională;
• capacitatea de a media și echilibra raportul relațional mediu economic – mediu social. Conștientizarea și utilizarea armonioasă și inteligentă a vectorilor de dezvoltare economici și sociali, în vedere reduceri disparităților prezente la nivelul comunităților, integrării grupurilor vulnerabile și a dezvoltării sustenabile;
• capacitatea de a stimula activitățile de producție, comerț,antreprenoriatul, de a atrage investiții la nivel local având ca effect secundar generarea de locuri de muncă;
• bun gospodar, cu un bun nivel de stimă de sine, conștient de propriile slăbiciuni și calități, mereu deschis spre progres și autodezvoltare;
• abilități privind managementul schimbării, lucru cu personalități și nevoi diferite, abilități privind managementul conflictelor;
• atent și protectiv cu resursele naturale și mediul înconjurător, apropiat culturii, valorilor, istoriei și specificului locului, deschis spre culturalizare și stil de viață sănătos, ca baze ale dezvoltării durabile;
• capacitatea de a ocroti, stimula, dezvolta și de retenție a resursei umane de calitate la nivelul instituției pe care o conduce, precum și la nivelul comunității, conștientizarea importanței factorului / resursei umane în angrenajul dezvoltării;
• centrat pe identificare și prevenirea factorilor potențiali de risc și generatori de situații de urgență, capacitate de analiză rapidă și prioritizare a intervențiilor în situații de acest tip, bună cunoaștere a procedurilor specifice și a regulilor comunicării în situație de criză;
• moralitate, integritate în luarea deciziilor, control și proceselor de autorizare potrivit legii;
• capacitatea și disponibilitatea de a respecta actul religios;
• capacitatea de a înțelege nevoile oamenilor, prioritățile și așteptările lor, de a pătrunde și gestiona fenomenul social în integralitatea lui. Capacitatea de a trece de la o mentalitate de tip furnizor servicii sociale, la conceptul bunăstare comunitară și viață de calitate. Transformarea asistatului social în resursă umană active și productivă pentru comunitate;
• responsabilitate, autocontrol și conștientizare a misiunii a încrederii acordate și a orizontului de așteptare creat în rândul populației;
• empatic, centrat pe soluții, proactiv, cu respect pentru viață și oameni.

Plecând de la cum  ar trebui să fie și să acționeze o persoană aleasă în poziția de primar, am construit MODULELE / UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE ȘI FORMARE ale proiectului ”Școala Primarului” .

PARTENERI: 

”Școala Primarului” este un proiect de anvergură națională.

Pot fi parteneri în proiect: A.N.F.P., ONG-uri centrate pe politici publice și profesionalizarea administrației publice românești  interne și internaționale), Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, Asociația Comunelor, Universități cu profil de Administrație și Științe Politice, Instituția Prefectului, Consilii Județene,  Guvernul României, etc.

 

POȚI DEVENI ȘI TU PARTENER ÎN ACEST PROIECT UNIC ÎN ADMINISTRAȚIA ROMÂNEASCĂ!

Toți cei doresc să doresc informații suplimentare despre modul cum pot deveni parteneri în acest program de formare unicat în administrația publică românească,  ne pot contacta la adresele de mail precizate la secțiunea CONTACT.