”CHIAR AM NEVOIE ÎN VIAȚĂ DE MODELE?”
Copil, adolescent sau adult, cu toții avem nevoie să urmăm pe CINEVA ( Dumnezeu, oameni speciali) sau CEVA (o idee, un crez). Cu toții avem nevoie de un EXEMPLU!
Ca să vedem de unde vine această nevoie, trebuie să închidem ochii fizici și să ne imaginăm următoarea situație de viață: un copil singur, fără părinți, nici o altă rudă, părăsit într-un așezământ social. Ceilalți copii primesc scrisori, câteodată vizita unui părinte sau a unui unchi îndepărtat. Bucurie mare, lacrimi în ochi. Banana răscoaptă sau păpușa veche și roasă primită cadou, reprezintă cele mai mari cadouri văzute vreodată. ”Mama și tata sunt oameni bogați, într-o zi vin și mă iau de aici!”… Într-un colț, băgat sub o măsuță, un copil plin de tristețe urmărește cu ochii în lacrimi bucuria celorlalți frați sociali…Cum răspund eu ca adult unei întrebări precum ” De ce la mine nu vine nimeni?”. Mie mi-a fost foarte greu să găsesc o mângăiere pe care să o primească acel suflet …
Noi oamenii nu putem trăi fără a fi în relație cu ceilalți oameni. Creierul nu poate funcționa fără semnale din exterior. PERSONALITATEA omului se formează la contactul cu viața socială. EDUCAȚIA se face cu ajutorul celor mai mari și mai știutori ca noi… Avem nevoie de IDENTITATE, avem nevoie să simțim că aparținem unui loc anume, că mergem ”ACASĂ”, că acea persoană este ruda noastră! Aceste REPERE reprezintă ”busola” noastră ca oameni și ca neam. ” Ce s-ar face omul fără repere, singur în pustietate?”…
Mulți oameni singuri își iau prieteni necuvântători, pentru a nu fi singuri, pentru a mai schimba o vorbă cu cineva… SINGURĂTATEA umană și socială este o boală grea, care roade încet omul pe dinăuntru, aruncându-l în prăpastia deznădejdii și a căderii sufletești…
Încă de mic, COPILUL începe să imite.
Imită gesturile adulților din casă și spune uneori cuvinte pe care le stâlcește foarte haios. Apoi, mândru de ispravă, se retrage la jucăriile lui, în lumea prietenilor imaginari!
Lumea copilului este JOCUL. Lumea copilului este pentru el la fel de complicată, precum este viața profesională pentru noi, adulții. Diferă uneltele ”de lucru”…
Și copilul, și noi adulții, învățăm comparând lucrurile, învățăm ROLURI SOCIALE, înțelegem și ne adaptăm la REGULI DE EXISTENȚĂ, de MUNCĂ.
Primele EXEMPLE, MODELE DE VIAȚĂ ale copilului sunt PĂRINȚII. Lor le scapă că acel boț de om ia totul așa cum vede la cei din jur… De aceea, sunt foarte importanți ”cei 7 ani de acasa”. Copilul de astăzi va fi adultul de mâine și, cu mici excepții, va aplica în viitoarea sa familie tipul de relații familiale pe care le-a trăit în casa părintească alături de cei care i-au dat viață. De aceea, în bună parte, dragostea, respectul, înțelegerea, ajutorul reciproc se învață. La fel, violența, egoismul…
Pentru sufletul la început de viață, Scufița Roșie, Ursul, Vulpea, Zmeul, Cenușăreasa, Făt-Frumos reprezintă primele MODELE DE VIAȚĂ.
Astăzi, părinții prinși în fuga zilnică de a-și ține serviciul sau după afaceri, nu mai au timpul, răbdarea și energia de a fi cu trupul și sufletul alături de copii. De a le fi EXEMPLU, MODEL.
Unii pleacă de tot în străinătate, lăsându-i în grija unei bunici neputincioase sau a unei vecine mai miloase. PRIMA ”LINIE DE APĂRARE A UMANITĂȚII ” (FAMILIA) a căzut. Familia nu mai este ce a fost, și-a uitat misiunea principală. Pentru a mai compensa lipsa fizică și de afecțiune din viața copiilor lor, părinții le dau cadouri scumpe, le trimit bani, care în final ajung în vicii și ruinare…
ȘCOALA, ”A DOUA LINIE DE APĂRARE A UMANITĂȚII”, se mai ține în câteva puncte de rezistență.
Lucrurile care construiesc IDENTITATEA INDIVIDUALĂ, SOCIALĂ și ca NEAM sunt propuse pentru a fi diminuate sau chiar date afară: LIMBA ROMÂNĂ, ISTORIA, RELIGIA… Tot ceea ce aduce MODELE, EXEMPLE SĂNĂTOASE pentru viitorii adulți.
Familia se bazează pe școală, școala trimite copiii înapoi la familie pentru a găsi modelele cele mai potrivite de urmat. NE CONCENTRĂM PE MATEMATICI, ȘTIINȚE TEHNICE, MATERII REPRODUCTIVE, științe de tip umanist, dar uităm cine suntem, de unde venim, unde mergem. Construim ”O ROMÂNIE, FĂRĂ ROMÂNI!”.
Deci nici ȘCOALA nu umple golul și foamea DE MODELE, DE EXEMPLE!
SOCIETATEA stă mai rău decât familia și școala la un loc.
Singura ELITĂ intelectuală și politică adevărată, pe care a avut-o România, a murit decimată în închisorile comuniste, pentru a face loc ”omului nou”, singurul care putea construi sistemul comunist.
După 1989, puțina elită românească a reîncercat o regrupare timidă dar s-a pierdut neexperimentată în hățisul politicului. Odată consumată ca imagine, ea s-a risipit. O elită nu se construiește ușor. Trebuie mulți ani, uneori secole de acumulări în mentalul colectiv, pentru a se naște O ELITĂ ADEVĂRATĂ. CONDUCĂTORII adevărați și ELITELE sănătoase sunt momente de har în istoria neamului nostru, nu o regulă…
Astăzi se fac eforturi de a reașeza valorile la locul firesc, însă societatea nu este pregătită și INTERESATĂ să le primească și să le urmeze. Însă, mereu ne întoarcem la un Ștefan cel Mare, un Vlad Țepeș, un Alexandru Ioan Cuza, un Mihai Viteazu, un Ferdinand… ÎNCĂ!
PĂRINTELE IUSTIN PÂRVU, ”Voievodul Ortodoxiei românești”, povestea cu multă dragoste despre călugării de la Mănăstirea Neamțului, care în vremurile copilăriei lui, cu cărucioare împrovizate urcau cu greu Ceahlăul și duceau cărți de rugăciune la oamenii săraci, de pe valea Bistriței. Așa de mult a îndrăgit Părintele Iustin pe preoții slujitori ca: Pahomie, Domitian de la Sfânta Mănăstire Durău, adevărați sfinți în viață la vremea respectivă, încât la 15 ani nu și-a dorit nimic mai mult decât să intre în mănăstire, să-l slujească pe Dumnezeu cu toată credința. Iar acea imensă DRAGOSTE nu l-a mai părăsit niciodată până la sfârșitul vieții sale...
Să mai amintim de Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți, care a fost duhovnicul și modelul de viață al Sfântului Danil Sihastru, care la rândul lui a fost duhovnic și model de viață Sfântului Voievod Ștefan Cel Mare…
Spunea cu mâhnire Părintele Iustin: ”Nimeni nu mai vrea astăzi să devină sfânt, mucenic, erou”…”Măi, să facem academicieni și pentru Hristos!” îi îndruma șugubăț Părintele pe cei care se arătau dezorientați.
Deci, eu ca om simplu, înțeleg că pentru a face parte din ELITA NEAMULUI ROMÂNESC ai nevoie de 3 mari lucruri: CREDINȚĂ, CUNOAȘTERE și SPIRIT DE SACRIFICIU!
”Mai avem astăzi Credință, Cunoaștere și Spirit de sacrificiu?”
Ne mai rugăm ca să avem CREDINȚĂ? Mai citim și învățăm pentru a avea CUNOAȘTERE? Mai facem lucruri pentru România, români, mai facem potecă la vecin ca să avem SPIRIT DE SACRIFICIU?
Când o să le regăsim, atunci o să avem din nou o elită…
În lumea corporatistă, ELITA este reprezentată de MANAGEMENT, de organizațiile profesionale.
Valorilor, CULTURII ORGANIZAȚIONALE, atât de necesare pentru o dezvoltare solidă și durabilă a țării noastre, le lipsesc totuși elementele care o transformă în ELITA UNUI NEAM.
MENTORINGUL, sprijinul pentru o construcție profesională de calitate are de cele mai multe ori o abordare uniderecțională.
Nimic nu poate înlocui ”cetitul cărților” cum spunea Miron Costin, cultura generală și universală, plecăciunea în Biserică și fapta bună făcută fără a aștepta nimic în loc.
Adevăratul MODEL, EXEMPLU, nu așteaptă ”BONUS” sau ”PROMOVARE”.
”O lumânare arde totdeauna în tăcere pentru ceilalți…”
Încă mai caut pe FACEBOOK MODELE DE VIAȚĂ… Printre mormane de ”moloz” uman, zilnic găsesc picuri de normalitate, oameni de calitate. Trebuie răbdare, dorință de a-i găsi și de a le arăta că împreună putem realiza multe lucruri bune.
Suntem departe de a deveni MODELE pentru copiii noștri, vecini, colegi, șefi, însă haideți să mai spunem în taină o RUGĂCIUNE, să mai citim o CARTE, să mai bucurăm UN SUFLET DE OM!
Sursă foto1:http://www.canu.org.me/
Sursă foto2:http://www.reporternewspapers.net/
Sursă foto3:http://www.caloriesinandcaloriesout.com/
Sursă foto4:https://www.redrivermutual.com/
Sursă foto5:http://www.doxologia.ro/
