SĂ DĂM FEED BACK!
Când realizăm lucruri bune și cei de la care așteptăm o reacție de felicitare sau de mulțumire publică nu fac asta, atunci apare un sentiment de părere de rău, de descurajare: ”Când fac ceva rău mă ceartă și mă critică, când fac și eu ceva bun nu spune nimic!”… Nu cred că există cineva care, în întreaga sa carieră, să nu fi trăit o astfel de experiență negativă. Noi, oamenii, trăim și creștem din recunoașterea celorlalți. Nevoia de RECUNOAȘTERE SOCIALĂ este considerată în piramida nevoilor lui Maslow, o NEVOIE SUPERIOARĂ, după cele de bază care țin de existența fizică imediată, de dragoste și de sentimentul de apartenență.
TOȚI DORIM SĂ FIM APRECIAȚI PUBLIC ATUNCI CÂND FACEM LUCRURI BUNE!
Această apreciere venită din partea cuiva pentru un lucru care nouă ne-a ieșit bine, poartă numele de FEED BACK . Termenul de feed back își are originea în procesul de comunicare: după ce mesajul transmis de noi ajunge la destinatar, pe canalul de comunicare ales, acesta îi descifrează sensurile, elaborează un răspuns, pe care îl transmite înapoi către noi. Această operațiune de transmitere a mesajului de răspuns către noi a fost denumit feed back sau conexiune inversă. Dialogul dintre două persoane nu este altceva decât mesaje transmise și feed back-urile acestora. Monologul, vorbirea cu tine însuți, este lipsită de feed back.
Într-un sens mai larg, FEED BACK-ul înseamnă mai mult decât un ” BRAVO! ”, ” FELICITĂRI! ”, ”AI FĂCUT O TREABĂ BUNĂ! ”, el poate avea și sensul de părere, opinie avizată, elaborată în urma unei analize: ”Te rog, dă-mi până mâine feed back la oferta pe care ți-am trimis-o pe mail!”.
Tot un fel de FEED BACK este și LIKE-ul și SHARE-ul de la FACEBOOK. Nu sunt altceva decât aprecierile altor persoane privitor la materialele postate de noi. De câte ori nu am așteptat cu înfrigurare ca cineva anume ”să dea LIKE”… Unii au ajuns dependenți de aceste LIKE-uri….”Câți mi-au dat oare LIKE la poza pe care am pus-o?”.
De unde această ”FOAME” DE RECUNOAȘTERE din partea celorlalți?
Oricâtă stimă de sine am avea, simțim nevoia unei încurajări, simțim nevoia ca cineva să ne recunoască meritele!
OMUL ESTE PRIN DEFINIȚIE O FIINȚĂ SOCIALĂ, făcută să trăiască în comunitate. Însăși, personalitatea sa se formează la interacțiunea cu mediul social extern, la contactul cu ceilalți semeni (Allport spunea că personalitatea este un construct social).
Creierul și sufletul uman nu pot trăi fără stimuli și răspunsuri din exteriorul nostru. Noi ne poziționăm fizic, mental, sufletește și social doar în raport cu aceste răspunsuri primite. S-au făcut teste pe oameni, aceștia au fost introduși pentru o perioadă în camere asenzoriale (fără sunete, imagini, mirosuri, fără nici un punct de reper, în întuneric total). Fără răspunsuri și informații primite din mediul înconjurător, persoanele supuse testului au ajuns rapid în pragul nebuniei. Într-un mod similar reacționează și sufletul când nu primește ”confirmări” din exterior. Dacă cineva nu apreciază un lucru bun pe care l-am realizat, atunci apare DESCURAJAREA și mai apoi LIPSA DORINȚEI DE A MAI REALIZA LUCRURI BUNE ( ”oricum nu mă aleg cu nimic!”).
CÂND DĂM FEED BACK?
Este o mare ARTĂ să dai feed back atunci când trebuie!
Pentru că feed back-ul întărește un comportament, el trebuie dat DOAR în situații în care s-a realizat un lucru foarte bun, care iese din normalul cotidian.
Dacă dăm feed back prea des, la orice, ajungem ca aprecierea noastră să își piardă valoarea emoțională, să se banalizeze și nimeni să nu o mai ia în considerare. Ex: se întâmplă atunci când spunem la orice ”BRAVO!”.(” Tati, de câte ori spui așa, dar tu nu crezi cu adevărat asta! ”).
Dacă dăm prea rar și ratăm momentele adevărate în care trebuia să valorizăm reușita, iarăși nu este bine.
DEZASTRU este să nu dăm deloc, să dăm un feed back negativ într-o manieră agresivă, neconstructivă sau să dăm feedback pozitiv la un moment total nepotrivit (ex: deși performanța este mediocră, compania dă un bonus la toată lumea, fără diferențiere.Ce comportament a întărit compania?! Că poți fi recompensat deși nu te numeri printre cei merituoși. Și atunci de ce ai mai dori să faci performanță, oricum ți-e bine și așa…).
Deci vedem că feed back-ul nu se dă numai la un mesaj transmis verbal sau la un material analizat, ci și la comportamentul punctual al unei persoane. De fapt, acest tip de feed back se numește și CONDIȚIONARE POZITIVĂ și stă la originea tuturor TEORIILOR EDUCAȚIEI MODERNE și a CULTURII ORGANIZAȚIONALE.
RECOMPENSA motivată, oferită de companii pentru performanțe deosebite, reprezintă CONDIȚIONARE POZITIVĂ.
Dacă o persoană are realizări pozitive și rezultate negative, mai dăm FEED BACK?
DAAAAAAAAAAAAA !
DOAR atunci când are REZULTATE POZITIVE. Pentru că asta îi întărește comportamentul pozitiv și data următoare, stimulat de recompensă, va tinde să facă mai degrabă lucruri bune decât lucruri de calitate mediocră.
CONSECINȚELE și RECOMPENSELE sunt cele două ”arme” folosite în educația atât a COPIILOR cât și a ADULȚILOR!
DAU ROMÂNII FEED BACK?
NU PREA ! Aproape deloc.
Și asta pentru că nimeni în tot procesul educațional nu le-a vorbit de INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ ( înțelegerea și controlul emoțiilor), EMPATIE (a te pune în pielea celuilalt), MOTIVARE. Atunci când ești egocentric (centrat pe tine) ceilalți din jur devin simple instrumente de atingere a scopurilor tale. Nu te mai interesează ce simt, ce cred și atunci pentru ce ai da feed back? Iar dacă dai feed back și acesta este unul prefăcut, bazat pe un interes de al tău, celălalt va simți și îl va taxa drept perfidie.
Exprimarea încrederii în capacitatea angajatului de a duce o sarcină la bun sfârșit este tot un FEED BACK POZITIV. Recunoașterea în fața echipei a eforturilor și a plusurilor pe care acesta le-a adus în echipă, înseamnă tot FEED BACK POZITIV. O strângere de mână, un ”MULȚUMESC” spus din suflet, sunt tot forme de feed back favorabil.
NU TE COSTĂ NIMIC SĂ FACI ASTA!
ÎNSEAMNĂ ENORM PENTRU CELĂLALT!
Să nu credeți că a recunoaște valoarea unui angajat înseamnă slăbiciune din partea BOSS-ului! Au fost angajați care au muncit suplimentar, neplătiți, doar pentru că șeful le-a spus un MULȚUMESC la momentul oportun..
Putem să evităm să dăm FEED BACK negativ?
NU. Și nici nu este de dorit să evităm un astfel de moment.
FEED BACK-ul negativ trebuie să fie sincer și constructiv. NU AGRESIV, NU CENTRAT PE PERSOANĂ, ci pe COMPORTAMENT sau pe SITUAȚIE PUNCTUALĂ!
Noi urmărim ca angajatul să înțeleagă gravitatatea faptei, să conștientizeze importanța lui în echipă, astfel încât, în urma discuției, să-și dorească să repună lucrurile pe făgașul firesc.
Dacă avem mai multe situații de prezentat (pozitive și negative), se va folosi tehnica SANDWICH: una pozitivă, una negativă, una pozitivă, una negativă…
FEED BACK-UL este unul din indicatorii de succes ai CULTURII ORGANIZAȚIONALE și un INSTRUMENT ( tool) care nu trebuie să lipsească din bagajul MANAGERULUI PERFORMANT.
Din păcate, sau din fericire, CARIERA nu este rectilinie, ci cunoaște multe suișuri și multe coborâșuri, fiind influențată atât pozitiv cât și negativ de o multitudine de factori.